Mărțișor – sărbătoarea românească a primăverii

Mărțișor

Mărțișor este o veche tradiție sărbătorită peste tot în România în fiecare an, la 1 martie. Numele Mărțișor este un diminutiv al lunii Martie.

Mărțișor – un simbol al primăverii, o podoabă miniaturală legată cu un cordon împletit cu ață roșie și albă, oferită pe 1 martie, este una dintre cele mai reprezentative tradiții românești ce a pătruns de-a lungul vremii chiar și în mediile urbane. Rădăcinile tradiției datează cu peste 8.000 de ani în urmă, când oamenii obișnuiau să își ofere pietricele legate cu un șnur cu roșu și alb. Se crede că persoana care poartă șnurul se va bucura de un an prosper și sănătate. Nu cu mult timp în urmă, în mediul rural oamenii legau șnurul la poarta casei, la fereastră, sau de coarnele bovinelor, pentru a proteja împotriva spiritelor rele și a invoca puterea de regenerare a naturii.

Dacii (strămoșii românilor) considerau că aceste amulete aduc fertilitate și frumusețe și că previn arsurile solare. Ei le purtau atunci când copacii începeau să înflorească și mai târziu le agățau pe crengile copacilor. Cercetătorii au găsit variante ale Mărțișorului în civilizațiile antice și au indicii că sunt direct legate de zilele când zăpada nu era încă topită în Imperiul Roman, atunci când campaniile militare puteau începe. Prin urmare, roșu și alb înseamnă vitalitate și victorie, pe de o parte și purificare și înnoire, pe de alta.

Femeile primesc aceste simboluri ale primăverii la data de 1 martie, de ziua Mărțișorului. Românii cumpără mărțișoare și le oferă femeilor din familie, prietenelor sau colegelor, pentru a își arăta prietenia, respectul sau admirația. Mărțișorul este purtat timp de o săptămână sau două, pe articolele de îmbrăcăminte exterioară și este una dintre cele mai simbolice și trainice tradiții din cultura românească.